Modelul Netflix de abonamente a fost preluat în diverse domenii, de la mâncare la mașini. Dar costurile ascunse și riscul de a plăti pentru servicii nefolosite sunt adesea subestimate.
Netflix nu a revoluționat doar industria streaming-ului, ci a introdus un model de afaceri care s-a răspândit în diverse sectoare: economia bazată pe abonamente. Astăzi, nu mai plătim doar pentru filme și seriale, ci și pentru mâncare livrată la ușă, jucării pentru copii sau chiar mașini de închiriat. Acest model se bazează pe fidelizarea clienților, oferindu-le acces la bunuri și servicii pe bază de subscripție lunară sau anuală. În 2020, economia subscripțiilor era evaluată la 650 de miliarde de dolari, iar estimările sugerează că până în 2025 va atinge 1.500 de miliarde de dolari.
În România, acest trend a prins rapid. Roxana Streinu, fondatoarea unei platforme de închiriat jucării pentru copii, explică că ideea a venit după ce a folosit un serviciu similar în Dubai. „Tăticii spun că suntem ca un abonament la Netflix, iar mămicile – ca un abonament la Bookster”, spune ea. Abonamentele lor încep de la 180 de lei pe lună și permit părinților să ofere copiilor jucării noi în fiecare lună, fără a investi sume mari în achiziții. Un alt exemplu este o companie din Cluj care oferă mașini pe bază de abonament, permițând clienților să schimbe vehiculele în funcție de nevoi. „Avem în momentul de față aproximativ 120 de abonamente active, jumătate pentru persoane juridice și jumătate pentru persoane fizice”, spune Claudiu Georgiu, managerul companiei.
Dar economia subscripțiilor nu este fără costuri ascunse. Mulți consumatori plătesc pentru servicii pe care nu le folosesc suficient. Un studiu Deloitte arată că 42% dintre români uită că sunt abonați la anumite servicii, cum ar fi cablul TV sau asigurările. Rodica Ianole-Călin, expertă în economie comportamentală, explică că abonamentele pot crea o iluzie de conveniență, dar adesea ne determină să consumăm mai mult decât avem nevoie. „Abonamentele ne pot aduce avantaje reale doar dacă ne cunoaștem tiparele de consum. În caz contrar, ele doar ne atrag cu iluzia acestor avantaje”, spune ea.
Industria auto a experimentat și ea cu abonamentele. Unele companii oferă opțiuni precum încălzirea scaunelor sau pornirea de la distanță doar în schimbul unei plăți lunare. Însă, unele inițiative, cum ar fi cea a BMW de a taxa încălzirea scaunelor, au fost retrase din cauza criticilor. Pe de altă parte, servicii precum Tripadvisor Plus, care ofereau reduceri la cazare pentru abonați, au eșuat din cauza lipsei de implicare a hotelurilor.
Economia subscripțiilor are avantaje, dar și riscuri. Pe măsură ce tot mai multe companii adoptă acest model, consumatorii trebuie să fie atenți la costurile ascunse și la riscul de a plăti pentru servicii pe care nu le folosesc. În același timp, acest model poate duce la o creștere a inegalităților sociale, deoarece reduce numărul de proprietari și crește cel al utilizatorilor. „Dacă economia pe bază de abonament va promova experiențe și produse care nu sunt în linie cu nevoile reale, acest lucru va exacerba criza resurselor și probabil va duce și la o creștere a gradului de inegalitate în societate”, concluzionează Rodica Ianole-Călin.
În concluzie, economia subscripțiilor poate fi convenabilă, dar necesită o gestionare atentă pentru a evita cheltuieli inutile și impactul negativ asupra societății. Consumatorii ar trebui să evalueze cu atenție beneficiile și costurile abonamentelor, asigurându-se că acestea se aliniază cu nevoile lor reale. În același timp, companiile ar trebui să se concentreze pe oferirea de valoare reală, nu doar pe fidelizarea clienților prin intermediul unor modele de plată recurentă.
