Italia discută cu SpaceX despre utilizarea sistemelor Starlink pentru comunicații guvernamentale. Acest pas ridică întrebări despre angajamentul Italiei față de IRIS², proiectul UE de sateliți, ce va fi lansat în 2030
Guvernul italian este în plin proces de negociere cu SpaceX, gigantul spațial al lui Elon Musk, pentru un contract de cinci ani privind utilizarea rețelei de sateliți Starlink în scopuri guvernamentale. Valoarea acordului, estimată la 1,5 miliarde de euro, îl plasează drept cel mai mare de acest fel semnat vreodată în Europa. Totuși, această colaborare a adus în discuție angajamentul Italiei față de proiectul IRIS², rețeaua de sateliți a Uniunii Europene, care este planificată să fie operațională din 2030.
Întâlnirea recentă dintre premierul italian Giorgia Meloni și Elon Musk, desfășurată la reședința lui Donald Trump din Florida, a declanșat o undă de reacții, mai ales în rândul oficialilor europeni. Deși guvernul italian a negat semnarea unui acord oficial, recunoașterea negocierilor a generat îngrijorări în cadrul Uniunii Europene, unde se teme că implicarea Italiei în Starlink ar putea diminua sprijinul acordat IRIS², un proiect strategic pentru independența tehnologică a Europei.
Proiectul IRIS², în valoare de 11 miliarde de euro, urmărește să creeze o rețea de sateliți multi-orbitală, capabilă să asigure comunicații sigure pentru guvernele și companiile din Uniunea Europeană. Cu un calendar ambițios, proiectul este conceput să reducă dependența blocului de actori externi, precum SpaceX sau Kuiper-ul lui Jeff Bezos, și să contribuie la securitatea și apărarea statelor membre.
Italia joacă un rol crucial în dezvoltarea acestui proiect. Centrul Spațial Fucino, una dintre cele mai mari facilități spațiale civile din lume, va găzdui operațiunile principale ale IRIS². Centrul este deja implicat în gestionarea sistemului european de navigație Galileo și va beneficia de o extindere de 50 de milioane de euro pentru a sprijini proiectul IRIS², ceea ce va crea 200 de noi locuri de muncă.
Totodată, companii italiene de top, precum Leonardo și subsidiara sa Avio, sunt implicate în tehnologiile de lansare a sateliților pentru IRIS². Avio, producătorul rachetei Vega-C, dezvoltă deja un succesor, Vega-E, planificat pentru lansare între 2027 și 2028, destinat susținerii proiectului european.
Cu toate acestea, cooperarea cu SpaceX, pe lângă riscul de dublare a serviciilor, aduce și alte probleme. O serie de critici susțin că o astfel de decizie ar putea expune date sensibile către o companie non-europeană, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra securității și apărării Uniunii. De asemenea, se teme că o colaborare extinsă cu SpaceX ar putea să submineze poziția Europei pe piața tehnologiilor spațiale, unde deja se confruntă cu provocări majore.
Fostul premier italian Mario Draghi a atras atenția asupra impactului pe care expansiunea rapidă a Starlink îl are asupra operatorilor telecom și producătorilor europeni de sateliți. În raportul său despre competitivitate, Draghi a subliniat că UE a pierdut deja teren în domeniul lansatoarelor comerciale și al sateliților geostaționari, rămânând în urmă față de SUA în piețe esențiale precum propulsia rachetelor și mega-constelațiile.
Unii oficiali europeni, precum europarlamentarul Christophe Grudler, au lansat apeluri pentru ca Italia să nu semneze un acord cu SpaceX. Acesta a avertizat că proiectele europene, precum GovSatCom, lansate chiar în acest an, oferă o alternativă mai sigură și mai coordonată pentru colaborări între statele membre.
În acest context, decizia Italiei nu va avea doar consecințe asupra strategiei sale tehnologice, ci va influența și ambițiile Uniunii Europene de a-și asigura autonomia în domeniul spațial.
