Pensia medie în România a crescut la aproape 3.200 lei după recalculare, dar unele pensii au fost înghețate. Statistica arată că 12 județe depășesc media națională.
Guvernul României a decis să înghețe o parte din pensii după ce, în 2024, a implementat o procedură de recalculare care a generat confuzii și nemulțumiri în rândul pensionarilor. Ordonanța „trenuleț”, publicată la sfârșitul anului trecut, menține valoarea punctului de referință la 81 lei, ceea ce a dus la înghețarea a aproximativ 200.000 de pensii. Acestea reprezintă puțin peste 4% din totalul pensiilor și erau deja peste nivelul contribuțiilor plătite de beneficiari.
După recalculare, pensia medie a crescut cu aproximativ 30%, ajungând la aproape 3.200 lei. În trimestrul al treilea din 2024, pensia medie de asigurări sociale de stat era de 2.459 lei, iar raportul dintre pensia medie netă și salariul mediu net a crescut la 53,5%, față de 50,4% în trimestrul precedent. Creșterea pensiilor a reprezentat un efort bugetar semnificativ, de aproape 2,5 miliarde de lei doar în prima lună de aplicare a noii legi.
În 2025, pensia medie variază în funcție de județ. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 12 județe depășesc media națională, în timp ce cele mai mici pensii se înregistrează în Botoșani, Vrancea, Giurgiu și Vaslui. Pe de altă parte, cele mai mari creșteri ale pensiilor au avut loc în Tulcea, Covasna, Călărași și Mehedinți, în timp ce județele Hunedoara, Maramureș și Suceava au înregistrat cele mai mici creșteri.
Numărul total de pensionari din România este de aproximativ 5 milioane, dintre care circa 700.000 sunt încă activi pe piața muncii. Restul de 4,2 milioane sunt inactivi, iar 1 milion dintre aceștia au sub 64 de ani. „Problema fără soluție în momentul de față sunt pensiile speciale. Ne permitem să retragem din activitate oameni în vârful carierei, plătindu-i foarte mult, fără să mai aibă motivația de a reveni pe piața muncii”, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank.
România se confruntă, de asemenea, cu o durată medie scăzută a vieții profesionale. Conform Eurostat, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, cea mai scurtă durată din UE, unde media este de 39 de ani. Olanda, Suedia și Danemarca se află în topul țărilor cu cea mai lungă durată a vieții profesionale, în timp ce Italia și Croația se apropie de România în ceea ce privește durata scăzută a activității profesionale.
În concluzie, sistemul de pensii din România se află într-un proces de tranziție, cu creșteri semnificative pentru majoritatea pensionarilor, dar și cu provocări legate de pensiile speciale și durata scăzută a vieții profesionale. Pentru a asigura sustenabilitatea sistemului, este nevoie de reforme profunde și de o abordare echilibrată a problemelor existente.
