Creșterea prețurilor la energie, alimentată de cererea mare și sancțiunile SUA asupra Rusiei, amenință economia zonei euro. Acest lucru ar putea duce la stagflație, cu inflație ridicată și creștere economică stagnantă.
Prețurile energiei, în special gazele naturale și țițeiul, au înregistrat creșteri semnificative în ultima perioadă, alimentate de cererea în creștere și de sancțiunile extinse ale SUA asupra Rusiei. Această situație pune în pericol prognoza inflației din zona euro și riscă să împingă economia regională într-o stagflație.
În luna ianuarie, prețurile gazelor naturale și ale țițeiului au crescut brusc din cauza cererii tot mai mari de energie și a noilor sancțiuni impuse Rusiei. Prețurile gazelor naturale pe piețele futures de la NYMEX au ajuns la 4,37 USD pe unitatea termică britanică (MMBtu), un nivel similar cu cel din decembrie 2022. Între timp, prețurile futures pentru țiței, inclusiv WTI și Brent, au atins cele mai mari valori din august 2024.
Creșterea prețurilor gazelor naturale a fost cauzată în principal de cererea crescută în condițiile vremii reci din emisfera nordică, în timp ce saltul prețului țițeiului a fost declanșat de noile sancțiuni impuse de administrația Biden.
De la octombrie 2024, prețurile gazelor naturale s-au dublat, trecând de la mai puțin de 2 USD per MMBtu la aproape 4 USD per MMBtu. Potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA, prețurile futures pentru gazele naturale livrate în Olanda au crescut cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Prețurile futures pentru WTI au crescut cu 17%, iar cele pentru Brent au crescut cu 14% din decembrie 2024, ajungând la praguri de 78 și 80 USD pe baril, respectiv.
Aceste prețuri ridicate la energie prezintă riscuri majore pentru economia zonei euro, afectând în special activitățile de producție în condițiile în care țările europene se confruntă cu incertitudini politice. În plus, la o săptămână de la învestirea lui Donald Trump, aceste creșteri de prețuri riscă să afecteze și mai mult perspectivele economice ale regiunii.
Creșterea prețurilor energiei ar putea complica prognoza inflației în zona euro, amintind de criza provocată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei în 2022. Banca Centrală Europeană (BCE) se va confrunta cu dificultăți în echilibrarea creșterii economice cu presiunile inflaționiste crescânde în acest an.
"Trebuie să vedem prețurile ridicându-se puțin mai mult de aici, dar există riscul ca prețurile mai mari ale energiei să ducă la o combinație de stagflație în Europa, care evident nu poate rezolva politica energetică și se confruntă cu o creștere economică tipic stagnantă", a declarat Kyle Rodda, analist senior al piețelor la Compital.com Australia.
Stagflația se referă la o economie caracterizată de inflație mare, creștere economică stagnată și șomaj ridicat – un scenariu care pare să devină tot mai probabil în zona euro.
S&P Global a estimat în noiembrie că PIB-ul zonei euro va crește cu 0,8% în 2024 și cu 1,2% în 2025, având în vedere reducerea ratelor BCE și prognoza mai mică a inflației. "Datorită unei scăderi mai pronunțate a prețurilor energiei, ne așteptăm ca inflația să fie ușor mai mică în 2025 decât am anticipat", se arată în estimările S&P, ceea ce sugerează că o creștere bruscă a prețurilor energiei ar putea submina aceste prognoze.
Cu toate acestea, prețurile energiei ar putea fi influențate de incertitudini suplimentare după învestirea lui Trump. Președintele ales a promis să caute o înțelegere între Rusia și Ucraina, ceea ce ar putea duce la reversarea unor sancțiuni asupra exporturilor de energie ale Rusiei. "Ar exista, într-adevăr, o reacție rapidă pe piețele energetice dacă ar avea loc o ruptură majoră în negocierile dintre Rusia și Ucraina", a spus Rodda. "Totuși, probabilitățile ca acest lucru să se întâmple sunt destul de scăzute."
