Doar 1,5% din firmele românești folosesc inteligența artificială, în timp ce Danemarca este lider european. Rapoarte arată că lipsa de resurse, cunoștințe și infrastructură împiedică adoptarea IA în România
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (IA) în sectorul privat, conform unui raport recent al Băncii Naționale a României. Doar 1,5% dintre companiile cu peste 10 angajați au integrat tehnologii bazate pe IA în activitățile lor, un procent semnificativ sub media europeană. În schimb, Danemarca se remarcă ca lider în acest domeniu, cu o rată de adoptare mult mai ridicată, datorită investițiilor substanțiale și unor strategii guvernamentale bine definite.
Unul dintre principalele motive pentru care firmele românești ezită să adopte IA este percepția că această tehnologie este costisitoare. Taxele de licență și cheltuielile de asistență reprezintă o povară financiară, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care nu dispun întotdeauna de resursele necesare. În plus, multe companii se confruntă cu o lipsă acută de cunoștințe și abilități în domeniul IA. Angajații și conducerea nu sunt întotdeauna familiarizați cu potențialul acestei tehnologii, iar lipsa de profesioniști calificați complică și mai mult situația.
Rezistența la schimbare în cadrul culturilor organizaționale reprezintă o altă barieră semnificativă. Mulți angajați se tem de impactul pe care IA l-ar putea avea asupra locurilor lor de muncă, ceea ce duce la o reticență generală față de adoptarea unor noi tehnologii. Această „inerție culturală” încetinește integrarea soluțiilor IA, deoarece oamenii preferă să rămână la procesele deja cunoscute, chiar dacă acestea sunt mai puțin eficiente.
Infrastructura inadecvată este un alt obstacol major. Multe companii românești funcționează cu sisteme învechite și resurse de calcul insuficiente, ceea ce le împiedică să implementeze eficient tehnologii de IA. Fără o infrastructură tehnică robustă, integrarea IA în procesele existente devine o provocare majoră. De asemenea, lipsa de încredere în sistemele IA și preocupările legate de aspectele etice ale acestei tehnologii contribuie la ezitarea firmelor în a o adopta.
Pe de altă parte, Danemarca oferă un exemplu pozitiv de cum poate fi abordată această problemă. Guvernul danez a alocat fonduri substanțiale pentru promovarea IA, inclusiv 60 de milioane de coroane (aproximativ 8 milioane de euro) pentru excelența tehnologică și 295 de milioane de coroane (aproape 40 de milioane de euro) pentru cercetarea tehnologiilor digitale. Aceste investiții au sprijinit adoptarea IA în diverse sectoare, cum ar fi sănătatea, energia, transportul și agricultura.
Companiile daneze au reușit să integreze IA în procesele lor, raportând îmbunătățiri semnificative în eficiența operațională și calitatea produselor. Aproximativ 71% dintre firmele care folosesc IA au observat o simplificare a fluxurilor de lucru, iar 52% au înregistrat îmbunătățiri în calitatea serviciilor oferite. Sectorul public danez a adoptat, de asemenea, IA pe scară largă, cu peste 90% dintre organizații integrând tehnologii de învățare automată.
În concluzie, România are nevoie de o strategie coerentă și investiții substanțiale pentru a reduce decalajul față de țări precum Danemarca în ceea ce privește adoptarea IA. Este esențial să se acorde prioritate educației și formării profesionale, precum și îmbunătățirii infrastructurii tehnologice. Doar astfel firmele românești vor putea beneficia de avantajele pe care inteligența artificială le poate aduce.
