Partidele politice din România au păreri împărțite despre reforma administrativ-teritorială. Deși dezbaterea a fost amânată pentru 2025, anul 2024 ar putea aduce primele pași către această schimbare majoră
Reforma administrativ-teritorială în România reprezintă un subiect complex și controversat. Cu toate că partidele parlamentare văd diferit această problemă, se pare că în 2024 ar putea fi făcuți primii pași către această reformă, prin realizarea studiilor de impact și colectarea datelor necesare.
Un proiect de lege recent, care sugera că o comună ar trebui să aibă cel puțin 5.000 de locuitori și un oraș cel puțin 10.000 de locuitori, a stârnit dezbateri aprinse în rândul tuturor partidelor. Propunerea de reorganizare a județelor, reducându-le numărul la 12, a fost, de asemenea, un punct fierbinte al dezbaterii.
Florin Roman, vicepreședinte al PNL, a sugerat înființarea unei comisii parlamentare transpartinice pentru a pregăti această reformă. În același timp, AUR, reprezentat de președintele său, George Simion, a fost de acord cu această inițiativă și a propus ca comunele să aibă un minimum de 5.000 de locuitori.
În opinia lui Florin Roman, orice discuție serioasă despre reformă ar trebui să fie planificată după alegerile din 2024. PSD, reprezentat de Lucian Romașcanu, a subliniat că reforma ar putea necesita modificări ale Constituției și a propus ca discuțiile să fie amânate până în 2025, cu ținta de aplicare în 2028.
UDMR, prin vocea lui Seres Denes, a subliniat că reforma administrativ-teritorială nu poate fi simplistă și că trebuie luate în considerare mai multe criterii, inclusiv economice, sociale, geografice și etnice. Orice schimbare majoră în această direcție ar trebui să fie însoțită de un referendum și consultarea populației.
În concluzie, reforma administrativ-teritorială a României este un subiect cu multe nuanțe și opinii diferite. Cu toate acestea, este clar că este nevoie de o abordare unitară și bine gândită pentru a asigura un viitor mai bun pentru toți cetățenii țării.
